Ionuț Vulpescu: „Din Barometrul Cultural lipsește o cifră”. La ce se referă Ministrul Culturii

Lansarea „Barometrului de Consum Cultural 2014” a avut loc luni, la Ministerul Culturii (MC), în prezența managerului Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), Carmen Croitoru, a profesorului universitar doctor Dumitru Borțun, a antropologului Vintilă Mihăilescu, a academicianului Răzvan Theodorescu și a ministrului Culturii, Ionuț Vulpescu.

„Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global și local” oferă informații despre dinamica valorilor și practicilor din societatea românească din prezent, despre modul în care populația se raportează la sectorul cultural, devenind un instrument esențial în dezvoltarea strategiilor locale și regionale.

Rezultatele reflectă vitalitatea culturală la nivel național, precum și tendințele de consum ale populației. Volumul se adresează atât publicului larg, cât și specialiștilor și reprezentanților autorităților publice centrale și locale.

„S-au folosit cuvinte cheie, pe care le-am folosit și eu în ultimele săptămâni, cu sentimentul că sunt lucruri pentru care trebuie să te bați în primul rând: viziune, strategie, continuitate. S-au folosit foarte multe cifre și sunt foarte multe cifre în barometru, lipsește una singură, care are legătură cu toate cifrele din barometru: 0,08% este bugetul culturii naționale”, a spus ministrul Culturii.

Ionuț Vulpescu a spus că înființarea Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală a răspuns unei nevoi reale, aceea de a fundamenta politicile publice în materie de cultură, dar și pentru a-i forma profesional pe cei care lucrează în acest domeniu. „Avem multe instituții care trebuie conduse profesionist pentru a răspunde nevoilor domeniului, el a fost gândit ca o interfață care poate facilita organizarea în condiții optime a activităților culturale și creative. Obiectul său de activitate este întreg domeniul culturii”, a spus Vulpescu.

El a precizat că această instituție nu este o invenție românească și ar trebui reproșat faptul că nu a fost înființat mai devreme. „Aproape fiecare țară din Europa deține organisme similare pentru sectorul cultural. Prin programele sale de formare profesională continuă și educație permanentă contribuie la dezvoltarea și performanța în carieră a persoanelor care activează în domeniul cultural. Nu putem lăsa la voia întâmplării structurarea politicilor publice, asta a dus la paralelisme, risipă de resurse și la o slabă calitate a actului cultural în sens larg. Cea mai importantă activitate a institutului de până acum este acest Barometru Cultural”, a declarat Vulpescu.

Ministrul Culturii a spus că baza stimulării deprinderilor culturale rămâne învățământul, educația, adăugând că este nevoie de o cooperare strânsă cu Ministerul Educației. „Este nevoie de un scenariu motivațional mai amplu și de crearea unor obișnuințe, a unor reflexe, a unor deprinderi, iar acestea se creează în școală sau mai devreme. Este important ca educatorii, învățătorii, profesorii să înceapă de la grădiniță și din școala primară să le creeze copiilor aceste deprinderi”, a mai spus Vulpescu.

El a subliniat că există programe în derulare de reabilitare a căminelor culturale din mediul rural și a bibliotecilor trasformate în prezent în săli de discotecă sau închiriate pentru nunți și botezuri. „Ele trebuie restituite scopului lor inițial. Odată cu ele, formăm și animatori culturali, care să susțină activități culturale. Toate acestea, dacă nu vor integrate în cadrul unor programe mai ample, care să devină parte integrantă din sistemul de educație și formare culturală de la vârstele cele mai fragede, nu își vor atinge scopul propus”, a spus ministrul Culturii.

Dumitru Borțun a ținut să precizeze că INCFC poate fi „un fel de instituție fanion de vârf de lance în procesul de modernizare a României”. „Toată lumea vorbește de lipsa unui proiect de societate, ne lipsește. (…) Una dintre cauzele acestei lipse este lipsa expertizei, și la nivel individual, pentru că nici la nivel individual nu avem ceea ce s-a crezut în literatură că există ceva la sertar, o literatură de sertar, nu avem încercări de a proiecta această societate pe termen mediu și lung. Nu există nici la nivel de instituții, instituțiile noastre nu au expertiza necesară pentru a contribui la realizarea unui astfel de proiect. Pentru a elabora o strategie de schimbare, de dezvoltare, prima condiție necesară este să știi cum stai, să știi cum ești în momentul T0, de la ce începi. Aceasta este marea problemă, cea mai greu de rezolvat și la nivel de individ, pentru că aici avem ca obstacol principal egocentrismul, cu narcisismul aferent, iar la nivel de popor, etnocentrismul”, a spus Dumitru Borțun, membru al Consiliului Științific al INCFC.

El a precizat că Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală poate fi „o oglindă pentru societatea românească”. „Eu cred că institutul este o instituție de interes național și de mare importanță. Este și motivul pentru care vă spuneam la început că m-am simțit onorat să fac parte din consiliul științific, împreună cu Vintilă Mihăilescu, cu Gelu Colgeac, doamna Baciu”, a mai spus acesta.

Pe de altă parte, antropologul Vintilă Mihăilescu a declarat că principala problemă pentru funcționarea unui astfel de institut nu este el în sine, ci sunt beneficiarii. „Beneficiarii, adică noi, societatea. Beneficiarii în acest sens sau cel puțin trei mari probleme: prima este ca societatea să accepte aceste date, pentru că ele există. Aici este o luptă teribilă cu prejudecăți și stereotipuri foarte puternic înrădăcinate. (…) Cel mai evident este acela că cultura înseamnă cultura înaltă, de unde derivă: cultura s-a dus dracului pentru că tineretul nu mai citește, deci nu mai există cultură înaltă, deci nu mai există cultură, deci suntem o țară fără cultură. Mai ușor cu pianul pe scări”, a spus acesta.

De asemenea, el a făcut referire la convingerea că „cultura este cu totul altceva decât piața”. „Nu poți să vorbești de piață în cazul culturii. (…) Poți să vorbești de multe secole, din secunda în care primul artist a avut un prim om ca public. În momentul în care apare publicul se cheamă că este o activitate de piață. Nu ne place să vorbim de piață, vorbim de public, este mai eufemistic, dar tot piață este. A două problemă este, că dacă acceptă aceste date, că ele există, este înțelegerea acestor date. (…) Competența de a citi rezultatele unor astfel de studii este un lucru foarte important, suntem obișnuiți să citim numai procentele”, a spus Mihăilescu.

Antropologul a spus că a treia problemă, după acceptarea și înțelegerea datelor, este aplicarea acestor rezultate. „Aceste date pot fi utile și pot fi utilizate dacă știi cum să le utilizezi. Din acest punct de vedere, cred că soarta institutului depinde de noi toți, de înțelegerea pe care putem să o dăm acestei activități și de propagarea acestor date. Datele sunt o primă fază. Avem niște tabele foarte frumoase (…) nu spun nimic aceste date luate izolat, e vorba de cercetări cantitative, dar și calitative”, a completat Mihăilescu.

El a subliniat că aceste date trebuie să stea la baza unor strategii și a unor politici culturale la nivel de Guvern și de minister, apreciind că informațiile furnizate de Institutul pentru Cercetare și Formare Culturală pot reprezenta un fundament pentru managementul cultural. „Un astfel de institut trebuie să ne spună ceea ce nu știm și să corecteze ceea ce știm greșit. (…) O astfel de cercetare sistematică poate să ne descopere lucruri pe care nu le știam, să corecteze lucruri, precum acela că tinerii nu mai fac nimic, în barometru o să vedeți procentul de tineri care merg la teatru, putem să descoperim fragmente de populație pentru care nu există niciun fel de strategie, precum liceenii”, a explicat Vintilă Mihăilescu.

Prezent la evenimentul de lansare a volumului „Barometrul de Consum Cultural 2014”, academicianul Răzvan Theodorescu a declarat că cercetarea institutului este foarte importantă pentru societate și pentru minister, urându-i „mult succes” ministrului Culturii, Ionuț Vulpescu, cu noua „cărticică” roșie (culoarea copertei volumului publicat de INCFC, n.r.).

„Eu spun întotdeauna că Tanța și Costel, care reprezintă esența poporului român, votează într-un fel, gândesc într-un fel, se mișcă mioritic de la un sezon la altul, politic vorbind, electoral vorbind, dar în seara asta mi-am dat seama că Tanța și Costel pot să spună că «Traviata» și «Rigoletto» sunt un fel de paste italienești cu parmezan. Am fost pesimist când am văzut că 79% dintre respondenți nu merg în bibliotecă. (…) Apoi am tresărit și am devenit optimist când am văzut și am citit de trei ori că numai 19% dintre români nu sunt consumatori de teatru, în timp ce în Austria și în Germania, 44% nu sunt consumatori de teatru. Mirarea mea a mers crescendo când am văzut că numai 24% dintre români nu merg la operă, operetă, balet, în timp ce în Austria 61% sunt non-consumatori. Mi-a crescut moralul. Este ideea cu capra vecinului”, a spus Theodorescu.

Acesta a precizat că publicul consumator de cultură privește foarte mult spre evenimentele de tip festival, precum este Festivalul „George Enescu”, Festivalul de Teatru de la Sibiu și Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF). Academicianul a subliniat că a fost impresionat de faptul că Muzeul Grigore Antipa din București se află pe prima poziție în clasamentul celor mai vizitate instituții muzeale. „Barometrul acesta merge asupra unor aspecte din civilizația națională, nu numai din cultura care rămâne cea a elitelor”, a spus Theodorescu.

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, aflat în subordinea Ministerului Culturii, a fost înființat în anul 2013, prin comasarea Centrului de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii (CCCDC) și a Centrului de Pregătire Profesională în Cultură (CPPC). Astfel a devenit singurul institut național care are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupațional – cultură.